Modificările propuse la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) au stârnit controverse în Parlament și au generat reacții puternice din partea partidelor politice. În centrul dezbaterilor se află un amendament care, potrivit criticilor săi, ar putea avea efecte asupra unor persoane care ocupă în prezent funcții publice și care au decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.
În spațiul public, discuțiile au fost asociate inclusiv cu situația primarului municipiului Timișoara, Dominic Fritz, însă proiectul nu a devenit încă lege, iar eventualele efecte depind de întregul parcurs legislativ și constituțional.
Ce prevede amendamentul aflat în dezbatere
Potrivit informațiilor apărute după ședința Comisiei juridice a Senatului, amendamentul introduce o regulă potrivit căreia persoanele care ocupă funcții sau mandate publice și împotriva cărora există o decizie definitivă privind incompatibilitatea ori conflictul de interese ar avea obligația să elibereze funcția într-un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Textul se referă inclusiv la hotărâri definitive pronunțate înainte de adoptarea noilor modificări, aspect care a generat cele mai multe controverse.
În prezent însă, aceste prevederi nu produc efecte juridice, deoarece proiectul legislativ nu a fost adoptat definitiv.
De ce este invocat cazul lui Dominic Fritz
Dezbaterile au fost legate de situația primarului Timișoarei după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut, în luna iunie, o decizie privind existența unui conflict de interese administrativ.
USR susține că legislația actuală face o distincție clară între incompatibilitate și conflictul de interese și că încetarea mandatului unui ales local nu intervine automat în toate cazurile.
Potrivit formațiunii, amendamentul aflat în dezbatere ar putea modifica acest cadru juridic, motiv pentru care partidul îl contestă.
Cu toate acestea, nu se poate afirma în acest moment că Dominic Fritz își pierde mandatul, deoarece proiectul nu este încă lege, iar aplicarea lui ar depinde de forma finală adoptată și de eventualele decizii ale instanțelor.
USR contestă modificările
Reprezentanții USR au criticat proiectul și au susținut că amendamentele introduse ar încălca principiul neretroactivității legii.
Potrivit partidului, noile prevederi ar introduce sancțiuni aplicabile unor situații juridice deja stabilite definitiv, ceea ce ar putea ridica probleme de constituționalitate.
Formațiunea a anunțat că va continua să se opună proiectului și susține că legislația privind integritatea trebuie să respecte aceleași reguli pentru toate persoanele și să fie în concordanță cu principiile constituționale.
O altă modificare intens discutată
Printre amendamentele adoptate se află și extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese asupra persoanelor aflate într-o relație de parteneriat cu un demnitar, chiar dacă acestea nu sunt căsătorite.
Și această prevedere a fost contestată de USR, care consideră că ar putea genera probleme de constituționalitate și ar necesita o analiză suplimentară înainte de a putea produce efecte.
Ce urmează
Proiectul legislativ urmează să fie dezbătut și votat de Senat, care este camera decizională.
Dacă va fi adoptat, legea poate fi atacată la Curtea Constituțională înainte de promulgare. Numai după finalizarea tuturor acestor etape și după publicarea în Monitorul Oficial noile prevederi ar putea intra în vigoare.
Până atunci, proiectul rămâne în procedură parlamentară, iar eventualele efecte asupra mandatului lui Dominic Fritz sau asupra altor persoane vizate nu pot fi considerate certe. Decizia finală va depinde de votul Senatului, de controlul de constituționalitate și de forma definitivă a actului normativ.