Armenia trebuie să decidă până în luna decembrie dacă va organiza un referendum prin care cetățenii să aleagă între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Declarația a fost făcută de viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, pentru TASS, potrivit The Moscow Times.
Oficialul rus a avertizat că, în funcție de decizia autorităților de la Erevan, Moscova ar putea lua „măsuri suplimentare”.
„Dacă până atunci nu va fi luat în seamă apelul la organizarea unui referendum, liderii vor ține cont de acest lucru”, a declarat Galuzin. Acesta a adăugat că va fi prezentat și un raport referitor la eventualele consecințe pe care le-ar avea ieșirea Armeniei din UEEA.
Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat anterior că un astfel de referendum nu ar trebui organizat înainte ca Armenia să obțină statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
În opinia sa, convocarea unui referendum înainte de acest moment nu ar avea sens, deoarece cetățenii ar fi puși să aleagă între apartenența la UEEA și o alternativă care, deocamdată, nu există în mod concret.
Rusia cere Armeniei să aleagă între UEEA și perspectiva aderării la UE
Mihail Galuzin consideră însă că armenii ar trebui consultați încă de acum.
„Sunteți pregătiți să renunțați la calitatea de membru al UEEA pentru perspectiva – nu pe deplin sigură – de a adera la UE în viitor?”, a formulat oficialul rus întrebarea care, în opinia sa, ar trebui adresată cetățenilor Armeniei.
În paralel, Moscova cere Erevanului să își reia obligațiile financiare față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).
Galuzin a explicat că, potrivit statutului organizației, faptul că Armenia refuză să participe la activitățile CSTO sau să semneze deciziile privind bugetul nu o scutește de plata cotizației de membru.
Viceministrul rus de Externe a avertizat că liderii statelor membre ale Consiliului de Securitate Colectivă ar putea decide limitarea atribuțiilor Armeniei în cadrul organizației, la reuniunea programată pentru 11 noiembrie, la Moscova.
Nikol Pașinian a anunțat în februarie 2024 înghețarea participării Armeniei la CSTO, iar câteva luni mai târziu Erevanul a refuzat să mai finanțeze activitatea organizației.
Decizia a fost justificată de autoritățile armene prin faptul că CSTO nu ar fi oferit sprijin Armeniei în timpul conflictului armat cu Azerbaidjanul din Nagorno-Karabah.
În iunie 2026, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că statele membre ale organizației vor analiza posibilitatea aplicării prevederilor statutare împotriva Armeniei, pe fondul restanțelor financiare acumulate în ultimii doi ani.
Printre consecințele posibile se numără pierderea dreptului de vot și imposibilitatea Armeniei de a-și nominaliza cetățenii pentru funcțiile repartizate prin sistemul de cote al organizației.
Tensiunile dintre Erevan și Moscova s-au accentuat în ultimele luni, în contextul apropierii Armeniei de Uniunea Europeană.
Relațiile s-au răcit și mai mult după ce Nikol Pașinian a vorbit, în cadrul unei discuții cu Vladimir Putin, despre democrație și despre faptul că internetul nu este blocat în Armenia.
Ulterior, Rusia a început să impună restricții asupra importurilor unor produse armene.
În luna mai, Pașinian a refuzat să participe la parada organizată la Moscova de Ziua Victoriei și a declarat că Armenia nu susține poziția Rusiei în privința războiului din Ucraina.
În replică, Vladimir Putin a îndemnat Armenia să își clarifice orientarea de politică externă printr-un referendum și a avertizat că Erevanul ar trebui să analizeze cu atenție consecințele unei apropieri accelerate de Uniunea Europeană.