Ilie Bolojan, noul președinte interimar al României, a urcat treptele puterii de la consilier local până la vârful statului. Cunoscut pentru reformele din administrația locală, el preia ștafeta de la Klaus Iohannis, cu care a avut o relație tensionată. Iată câteva lucruri mai puțin știute despre liberalul care a fost consilier local, consilier județean, prefect, primar, președinte al Consiliului Județean, președinte al Senatului și, acum, președinte interimar al României, cel puțin până pe 18 mai, când este programat al doilea tur al algerilor prezindețiale.
Ce studii are Ilie Bolojan
News.ro a realizat un portret al liderului politic Ilie Bolojan, devenit președinte interimar al României, după demisia lui Klaus Iohannis din 10 februarie. Născut în 17 martie 1969 (ZODIA PEȘTI), în Vadu Crişului, judeţul Bihor, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara, ulterior fiind profesor într-o comună din judeţul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie. În 1996, bifează prima funcţie în administraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea.
La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR. Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, ”titular” la Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidenţiale.
Ilie Bolojan a făcut pași importanți în cariera sa în 2004. Ales consilier județean în Bihor, Bolojan a intrat în atenția națională odată cu numirea sa ca prefect al județului. În același an, România a trecut printr-o schimbare politică majoră. Traian Băsescu a câștigat președinția, iar Călin Popescu Tăriceanu a devenit prim-ministru. În acest context, Bolojan a fost numit prefect de Bihor.
Schimbările din administrația locală
La scurt timp după preluarea funcției, Bolojan a implementat o măsură revoluționară: eliberarea pașapoartelor și documentelor auto în doar două ore. Această inițiativă a atras atenția presei locale, care a descris-o drept «O adevărată revoluție».
Impresionat de realizările sale, premierul Tăriceanu l-a adus pe Bolojan la București, numindu-l secretar general al Guvernului. Prima sa decizie în noua funcție a fost neobișnuită, dar practică. «Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor», a relatat Bolojan.
Considerând că televizoarele distrag atenția angajaților, Bolojan a luat o decizie radicală: «Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă». Ulterior, a donat aparatele caselor de copii.
În 2008, ales primar al orașului Oradea din primul tur
La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. “Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan.
Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanţa administrativă, a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi.
Reformele lui Ilie Bolojan, în 12 ani la Primărie
Reforma lui Bolojan în Oradea a vizat eficientizarea administrației și reabilitarea centrului istoric. Primarul a oferit stimulente proprietarilor și a impus penalizări pentru cei care nu cooperau.
Bolojan a redus personalul primăriei cu aproximativ 30%, considerând că administrația publică din România consumă prea multe resurse. «Boala administraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie», a explicat primarul.
Pentru a compensa reducerea personalului, Bolojan s-a concentrat pe atragerea fondurilor europene. «Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor», a declarat el conform News.ro.
Primarul a adoptat o abordare dublă pentru reabilitarea centrului istoric. Pe de o parte, a oferit stimulente proprietarilor, cum ar fi credite fără dobândă și scutiri de impozit. Pe de altă parte, a aplicat amenzi usturătoare celor care nu-și îngrijeau fațadele. «Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode», a explicat Bolojan într-un interviu.
La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obţinut sub 10%.
Rețeta de la primăria Oradea, aplicată și la Consiliul Județean Bihor
După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat şefia Consiliului Judeţean Bihor. Înscăunat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul” cu Ilie Bolojan.
În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator.
Președinte al Senatului și președinte interimar al României
Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR. La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului.
10 lucruri mai puțin știute despre Ilie Bolojan
Invitat sâmbătă, 8 februarie, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Ilie Bolojan a vorbit deschis atât pe teme politice, cât și despre viața personală.
„Nu am fost întotdeauna un șofer regulamentar. Am avut depășiri, mi-am pierdut permisul pentru viteză de câteva ori”
„Vorbesc o engleză proastă, prefer să folosesc limba română”
„Nu regret că am venit la București. Viața este uneori o provocare, uneori nu este la liber ales, este la impuse. A fost o situație generată de alegeri. Nu m-am gândit că voi Președintele Senatului”
În perioada 1993-1994 a fost profesor la Școala Ajutătoare Tileagd.
În 2005 și 2006, a participat la cursuri de specializare în administrație publică în Franța și la Institutul Național de Administrație din București.
În 2013 a divorțat de Florentina Bolojan, după 20 de ani de căsnicie
Are două fete din căsnicia cu Florentina
Ilie Bolojan deţine o casă de peste 100 de metri pătraţi în comuna natală, Vadu Crişului, şi un apartament de 65 de mp în municipiul Oradea, conform declarației de avere
Potrivit declaraţiei de avere, acesta încasează o indemnizaţie de peste 20 mii de lei de la Senat. În conturile din bănci are adunaţi peste 190 de mii de lei.
Are o relație discretă cu o distinsă brunetă pe nume Ioana, asistent medical la Spitalul CFR din Oradea