România ar putea rămâne fără producția centralei nucleare de la Cernavodă până la începutul lunii septembrie, în contextul în care nivelul scăzut al Dunării împiedică, deocamdată, repornirea reactoarelor. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, spune că este „foarte puțin probabil” ca centrala să fie repusă în funcțiune, chiar și parțial, până la 31 august.
Primul reactor de la Cernavodă a fost oprit în 28 iulie, iar cel de-al doilea a fost oprit pe 13 august. Cele două unități asigurau aproximativ 20% din producția de energie a României.
„Nu avem o prognoză certă nici din partea colegilor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, nici din zona prognozelor Apelor Române. Este însă cert că este foarte greu și foarte puțin probabil să se întâmple o redeschidere, chiar și parțială, până la 31 august”, a declarat Cristian Bușoi.
Repornirea, posibilă abia în prima parte a lunii septembrie
Autoritățile speră ca situația să se îmbunătățească suficient pentru ca reactoarele să poată fi repornite în prima parte a lunii septembrie.
Dacă până la sfârșitul lunii august debitul Dunării nu permite reluarea activității centralei, România ar putea prelungi starea de alertă energetică instituită la 1 august.
„Dacă situația nu se îmbunătățește până în 31 august și nu avem redeschisă măcar parțial centrala de la Cernavodă, avem argumente foarte puternice să rămânem pe această stare de alertă”, a afirmat oficialul Ministerului Energiei.
Energia devine mai scumpă seara
Oprirea centralei nucleare obligă România să apeleze mai mult la importuri în intervalele în care cererea crește, în special seara, când producția centralelor fotovoltaice scade.
Potrivit lui Cristian Bușoi, energia pentru orele de seară se tranzacționează în medie la aproximativ 200-208 euro/MWh, în timp ce media pentru întreaga zi este cuprinsă între 140 și 150 de euro/MWh.
Oficialul precizează însă că valorile extreme apar, de regulă, pentru perioade scurte și pentru cantități limitate.
„Sunt niște minime și maxime care sunt valabile pentru câteva secunde, pentru o cantitate mică, atunci când o cerere excepțională întâlnește o ofertă foarte ridicată”, a explicat Cristian Bușoi.
România exportă ziua și importă seara
Una dintre vulnerabilitățile sistemului este legată de lipsa unor capacități suficiente de stocare a energiei produse de parcurile fotovoltaice.
În timpul zilei, când producția solară este ridicată, România ajunge să exporte energie, inclusiv către Bulgaria, la prețuri scăzute. Seara, când producția solară se reduce, furnizorii trebuie să cumpere energie din import pentru a acoperi necesarul.
„O parte din electricitatea pe care o produc o exportă, o vând către Bulgaria la un preț foarte mic. Și alți agenți economici, în principal furnizori, sunt nevoiți seara să importe între 1.500 și 2.200 MW, poate acesta a fost vârful, inclusiv electricitate din aceste baterii, la un preț mediu de 200 de euro”, a explicat secretarul de stat.
Cristian Bușoi estimează că această situație poate pune o presiune suplimentară asupra prețurilor plătite de consumatorii din România.
„Este o chestiune care afectează anumiți investitori și care, în final, se va regăsi și într-o creștere sensibilă, nu foarte mare în acest moment, estimăm noi, a prețului final la electricitate în România”, a declarat oficialul.
El a subliniat că România face parte din piața europeană interconectată, astfel că prețurile interne sunt influențate și de evoluțiile de pe piețele energetice din regiune, unde nivelurile de preț sunt în prezent relativ apropiate.