Alegătorii germani au ales un nou guvern în cadrul alegerilor de duminică, dominate de îngrijorările legate de stagnarea de ani de zile a celei mai mari economii europene, de presiunea de a reduce migrația și de incertitudinea crescândă privind viitorul Ucrainei și alianța Europei cu Statele Unite.
Update. Primele exit-poll-uri dau conservatorii pe primul loc, urmați de extrema dreaptă
Alianța conservatoare dintre Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU) a obținut victoria în alegerile legislative anticipate de duminică, arată sondajele la ieșirea de la urne, citat de AFP.
Pe locul doi se situează formațiunea de extremă dreapta Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care a obţinut un rezultat fără precedent, de 19,5-20%, cel mai bun din istoria sa.
CDU/CSU a obţinut între 28,5% şi 29% dintre voturile exprimate, potrivit sondajelor difuzate de posturile publice de televiziune ARD şi ZDF. AfD a obţinut între 19,5 şi 20%.Potrivit sondajelor, partidul actualului cancelar Olaf Scholz, SPD, este pe cale să obţină cel mai slab rezultat în alegerile parlamentare de la sfârşitul celui de-al Doilea Război mondial.Alegeri cruciale pentru viitorul Europei
Opoziția de centru-dreapta este favorită să câștige, în timp ce sondajele indică cel mai puternic rezultat pentru un partid de extremă-dreapta de la Al Doilea Război Mondial
Germania este cea mai populată țară din cele 27 de națiuni ale Uniunii Europene și un membru important al NATO. Ea a fost cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei, după SUA. Germania va juca un rol central în modelarea răspunsului continentului la provocările din anii următori, inclusiv la politica externă și comercială confruntațională a administrației Trump.
Peste 59 de milioane de locuitori din această națiune cu 84 de milioane de locuitori sunt eligibili pentru a alege cei 630 de membri ai camerei inferioare a parlamentului, Bundestagul, care își vor ocupa locurile sub cupola de sticlă a clădirii Reichstag din Berlin.
Sistemul electoral al Germaniei produce rareori majorități absolute și niciun partid nu pare a fi aproape de a obține una de data aceasta. Este de așteptat ca două sau mai multe partide să formeze o coaliție, în urma unor negocieri potențial dificile care vor dura săptămâni sau chiar luni înainte ca Bundestag-ul să aleagă următorul cancelar.
Aceste alegeri au loc cu șapte luni înainte de data planificată inițial, după ce coaliția de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz s-a prăbușit în noiembrie, la trei ani după un mandat care a fost marcat tot mai mult de lupte interne. Există o nemulțumire generalizată și nu există prea mult entuziasm pentru niciunul dintre candidați.
Cine este favorit să câștige
Blocul Uniunii al liderului opoziției de centru-dreapta, Friedrich Merz, a condus constant sondajele, cu un sprijin de 28-32% în cele mai recente sondaje, iar Merz este favorit să îl înlocuiască pe Scholz. Social-democrații lui Scholz au fost cotați între 14-16%, ceea ce ar fi cel mai slab rezultat al lor de după război în cadrul unor alegeri parlamentare naționale.
Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreaptă și anti-imigrație, se află pe locul al doilea, cu aproximativ 20 % din voturi – cu mult peste cel mai bun rezultat al său din 2017, de 12,6 % la alegerile naționale – și a prezentat primul său candidat la funcția de cancelar, Alice Weidel. Dar alte partide spun că nu vor lucra cu ea.
Verzii ecologiști candidează, de asemenea, pentru funcția de conducere, împreună cu vicecancelarul demisionar Robert Habeck, dar au fost cotați puțin în urma partidului lui Scholz.
Merz a promis „stabilitate în loc de haos” după ce coaliția tripartită a lui Scholz s-a prăbușit în urma unor dispute interne de lungă durată, inclusiv cu privire la modul de revitalizare a economiei.
Ce șanse are formarea unei coaliții
Dar nu este clar dacă liderul conservator, în cazul în care va câștiga, va fi capabil să formeze un guvern stabil care să obțină rezultate mult mai bune. Merz speră la o coaliție bipartită, dar ar putea ajunge să aibă nevoie de un al treilea partener pentru a forma un guvern.
Candidații realiști pentru a se alătura unui guvern Merz sunt social-democrații lui Scholz, Verzii și Democrații Liberi pro-business – care au fost cel mai mic partener în guvernul prăbușit al lui Scholz și ar putea să nu reușească să rămână în parlament.
Democrații liberi și un alt partid mic se situează în jurul a 5% din voturi, pragul pentru a obține locuri în parlament. În acest caz, este posibil să nu existe o majoritate pentru o coaliție formată din două partide.
Principalele teme din campania electorală
Concurenții au făcut propuneri contrastante pentru redresarea economiei germane, care s-a contractat în ultimii doi ani și nu a mai înregistrat o creștere reală de mult timp. Aceasta va fi o sarcină centrală pentru noul guvern.
Migrația a ajuns în prim-planul campaniei în ultima lună, în urma atacurilor mortale comise de imigranți.
Merz a promis că, dacă va fi ales cancelar, va interzice intrarea în țară a persoanelor fără documente corespunzătoare și va intensifica deportările. El a prezentat apoi o moțiune fără caracter obligatoriu prin care solicită ca un număr mult mai mare de imigranți să fie respinși la frontierele Germaniei. Parlamentul a aprobat-o cu o majoritate strânsă, datorită voturilor AfD – o premieră în Germania postbelică.
Rivalii au făcut din atitudinea lui Merz față de AfD, care a generat proteste, o problemă. Scholz l-a acuzat pe Merz de „jocuri de noroc iresponsabile” și de încălcarea unui tabu. Merz a respins aceste acuzații, spunând că nu a lucrat și nu va lucra cu AfD. De atunci, el a spus în mod repetat și categoric că partidul său nu va face „niciodată” acest lucru.
Campania electorală a fost dominată de discuții aprinse privind percepția că imigrația ilegală este scăpată de sub control, alimentată de o serie de atacuri în care autorii suspectați erau de origine imigrantă.
Ea a fost, de asemenea, umbrită de demonstrația neobișnuit de puternică de solidaritate a membrilor administrației Trump – inclusiv vicepreședintele JD Vance și miliardarul Elon Musk – cu AfD, partid antiimigrație, și de atacurile împotriva liderilor europeni. AfD, cu o vechime de 12 ani, este pe cale să ajungă pe locul al doilea pentru prima dată în cadrul unor alegeri naționale.
Partidele principale au promis că vor continua să sprijine Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. Și după ce guvernul Scholz a atins obiectivul NATO de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare, următoarea administrație va trebui să găsească o modalitate de a menține acest obiectiv – și probabil de a-l extinde, în fața cererilor SUA – după ce un fond special de 100 de miliarde de euro (105 miliarde de dolari) pentru modernizarea armatei va fi epuizat în 2027.