Guvernul condus de Ilie Bolojan s-a reunit vineri, 31 iulie, într-o ședință de urgență pentru a adopta o hotărâre privind instituirea unei situații de forță majoră la Nuclearelectrica, în contextul problemelor generate de nivelul extrem de scăzut al Dunării.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Executivul analizează măsuri excepționale după ce Reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă a fost oprit la începutul acestei săptămâni, iar compania avertizează că și Reactorul 2 ar putea fi scos din funcțiune în orice moment, dacă situația hidrologică se agravează.
Ședința Guvernului a început în jurul orei 15:00 și se desfășoară în sistem hibrid.
România riscă să piardă o cincime din producția de energie
O eventuală oprire simultană a celor două reactoare de la Cernavodă ar însemna dispariția din Sistemul Energetic Național a aproximativ 1.400 MW de producție constantă, echivalentul a aproape 20% din energia electrică produsă în România.
În acest scenariu, țara ar fi obligată să acopere deficitul prin importuri de energie, într-o perioadă în care și statele vecine sunt afectate de secetă, temperaturi extreme și reducerea producției din surse nucleare și hidroenergetice.
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că România poate importa energia necesară doar dacă va beneficia de disponibilitate din partea statelor vecine. Bulgaria ar putea susține exporturi dacă reactoarele de la Kozlodui funcționează normal, în timp ce Ungaria are deja probleme la centrala nucleară Paks, unde o unitate este oprită, iar alta produce sub capacitate. Serbia ar putea furniza doar cantități limitate de energie.
Specialiștii avertizează că, deși infrastructura permite importuri importante, acestea nu sunt garantate, iar orice reducere suplimentară a producției în regiune ar putea transforma actuala criză într-o problemă de securitate energetică.
Dunărea, la un nivel critic
Problemele au fost provocate de scăderea dramatică a debitului Dunării, care a ajuns la aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media obișnuită pentru această perioadă a anului.
Potrivit prognozelor hidrologilor, în următoarele zile debitul ar putea coborî spre 1.500 de metri cubi pe secundă, apropiindu-se de unul dintre cele mai reduse niveluri înregistrate vreodată. Recordul negativ datează din 1985, când Dunărea a intrat în România cu un debit de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă.
În aceste condiții, autoritățile încearcă să limiteze impactul asupra producției de energie și să evite apariția unor probleme în alimentarea cu electricitate.