Președintele Nicușor Dan a explicat, în cadrul Summit-ului NATO de la Ankara, de ce amână desemnarea unui nou prim-ministru. Șeful statului așteaptă ca partidele parlamentare să identifice o majoritate solidă înainte de a face o nouă nominalizare. Totodată, acesta a exclus posibilitatea susținerii unei formule guvernamentale care să depindă de voturile AUR.
România continuă să fie administrată de un Guvern interimar, în contextul în care niciuna dintre propunerile făcute de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu a reușit să obțină sprijinul necesar în Parlament. Aflat la Summit-ul NATO organizat la Ankara, șeful statului a oferit noi detalii despre procesul de desemnare a viitorului premier și despre condițiile pe care le consideră esențiale pentru formarea unui Executiv stabil.
Când va desemna Nicușor Dan noul premier al României
În declarațiile susținute la Ankara, Nicușor Dan a precizat că începutul săptămânii viitoare va fi dedicat consultărilor cu liderii fostei coaliții de guvernare, formată din PSD, PNL, USR și UDMR. Obiectivul acestor discuții este identificarea unei soluții politice care să poată asigura o majoritate parlamentară capabilă să susțină un nou Guvern.
Președintele a subliniat că nu intenționează să înainteze o nouă propunere pentru funcția de prim-ministru înainte de a avea convingerea că aceasta beneficiază de suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Potrivit acestuia, desemnarea unui candidat fără perspective reale de învestire ar reprezenta doar un gest simbolic, fără efecte concrete asupra depășirii blocajului politic.
Șeful statului a explicat că, în cadrul întâlnirii programate pentru luni, le va solicita liderilor politici să prezinte public soluțiile pe care le consideră viabile pentru constituirea unei majorități parlamentare. În opinia sa, responsabilitatea pentru ieșirea din actuala criză politică aparține în primul rând formațiunilor reprezentate în Parlament.
De ce au eșuat precedentele propuneri pentru funcția de premier
Nicușor Dan a amintit că atât Eugen Tomac, cât și Adrian Veștea au fost nominalizați după consultări cu liderii partidelor parlamentare. La momentul respectiv, președintele considera că există premise rezonabile pentru ca fiecare dintre cele două propuneri să obțină sprijinul necesar învestirii.
În cazul lui Eugen Tomac, șeful statului a afirmat că discuțiile purtate anterior cu reprezentanții partidelor i-au oferit motive să creadă că un Executiv de tehnocrați ar putea primi votul de încredere al Parlamentului. Ulterior, schimbările apărute în negocierile politice au făcut imposibilă formarea unei majorități.
O situație similară s-a înregistrat și în cazul nominalizării lui Adrian Veștea. Deși existau inițial semnale favorabile, modificarea pozițiilor unor formațiuni politice a dus la pierderea susținerii necesare pentru validarea noului Guvern.
În aceste condiții, Nicușor Dan a declarat că nu mai există, în prezent, suficiente garanții pentru ca o nouă propunere să fie aprobată de Parlament, motiv pentru care preferă să amâne desemnarea viitorului premier până la clarificarea negocierilor dintre partide.
Președintele exclude o majoritate susținută de AUR
Un alt mesaj important transmis de Nicușor Dan vizează configurația viitoarei majorități parlamentare. Președintele a precizat că nu va accepta o formulă de guvernare care să depindă de voturile AUR, considerând că stabilitatea politică trebuie construită în jurul unei majorități asumate de partidele proeuropene.
Până la finalizarea consultărilor și identificarea unei soluții clare, România va continua să fie condusă de Executivul interimar, aflat sub coordonarea premierului interimar Ilie Bolojan. Rămâne de văzut dacă întâlnirea programată cu liderii politici va conduce la conturarea unei majorități parlamentare solide și va permite președintelui Nicușor Dan să desemneze, în perioada următoare, un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.