Înţelegerea Iohannis-Dragnea-Cioloş a funcţionat până la mijlocul anului 2016, când PSD a început să-l critice tot mai vehement pe şeful Guvernului. În decembrie erau programate alegerile parlamentare. Înainte de campania electorală, liberalii i-au propus lui Dacian Cioloş să renunţe la haina tehnocrată, să intre în partid şi să fie propunerea PNL pentru funcţia de prim-ministru. Cioloş a refuzat. „I-am spus domnului preşedinte: Mă retrag din funcţia de premier şi mă duc pe lista PNL. Nu vreau să fac cum a făcut Ion Iliescu cu FSN”, a dezvăluit, ani mai târziu, Dacian Cioloş. Preşedintele Iohannis s-a opus ca Cioloş să demisioneze din fruntea guvernului pe motiv că ar genera instabilitate. Între timp, pe scena politică a apărut un nou partid: Uniunea Salvaţi România (USR). În campania electorală, Nicuşor Dan, liderul USR, a anunţat că-l sprijină pe Cioloş pentru a rămâne în fruntea guvernului, însă alegerile parlamentare au adus un scor istoric pentru PSD: peste 45%. În timp ce PNL, sub conducerea Alinei Gorghiu, a înregistrat doar 20%, iar USR a reuşit să intre pentru prima dată în Parlament cu 9%. Aşadar, la un an de la Colectiv, PSD revenea în forţă la putere, pe fondul erorilor strategice făcute de preşedintele Klaus Iohannis. ”Vreau să felicit partidele care au reuşit să intre în Parlament, sigur, în primul rând PSD, care a obţinut scorul cel mai bun”, spunea Iohannis în 2016, resemnat.
Aliat cu liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu pentru o majoritate parlamentară, Liviu Dragnea a primit mandat din partea PSD să propună un premier după bunul-plac. Alegerea lui Dragnea a fost Sevil Shhaideh, unul dintre oamenii săi de încredere. Însă şeful statului a refuzat propunerea. La vremea respectivă, au fost invocate motive ce ţin de ”siguranţa naţională”. Ulterior, Shhaideh a fost anchetată într-un dosar penal, dar a fost achitată definitiv. Momentul Shhaideh a dus la ruptura totală dintre Klaus Iohannis şi preşedintele PSD Liviu Dragnea. Anul de miere se terminase. Între timp, Liviu Dragnea fusese condamnat la doi ani cu suspendare pentru fraude la referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu din vara anului 2012. Însă Liviu Dragnea mai avea un dosar penal, privind unele angajări fictive de la Protecţia Copilului Teleorman. Orice condamnare, chiar şi cu suspendare, l-ar fi trimis pe Dragnea automat după gratii. Singura scăpare ar fi fost modificarea codurilor penale prin lege sau, mai rapid, prin ordonanţă de urgenţă. Prin urmare, Liviu Dragnea începe asaltul la Justiţie, încercând să impună o ordonanţă de urgenţă care să-l salveze de problemele penale. Însă era dependent de guvern şi, mai ales, de primul-ministru.
”Sunt doi elefanţi în încăpere”
După eşecul Sevil Shhaideh, Liviu Dragnea îl propune premier pe Sorin Grindeanu, la acea vreme preşedinte al CJ Timiş. Iohannis acceptă. La câteva zile după învestirea noului guvern, apar primele informaţii în spaţiul public despre ordonanţa de urgenţă privind amnistia şi graţierea unor fapte penale, cerută insistent de Liviu Dragnea. Zvonurile îl determină pe Klaus Iohannis să participe la o şedinţă de guvern pentru a bloca demersul PSD. „Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanţi, ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale”, a declarat Klaus Iohannis, la începutul şedinţei de Guvern, alături de premierul Sorin Grindeanu. Însă la finalul lunii ianuarie, Guvernul Grindeanu adoptă celebra OUG 13 salvatoare pentru Liviu Dragnea, dar şi pentru multe alte persoane certate cu legea. Imediat, în faţa Guvernului ies mii de bucureşteni. Protestele se răspândesc rapid în toată ţara. Întrebat în mod repetat de ce a susţinut ordonanţa, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, răspunde cu celebra replică: „Altă întrebare!”. Pe fondul protestelor sociale, premierul Sorin Grindeanu îl demite pe Florin Iordache şi abrogă OUG 13 înainte să intre în vigoare. Revoltat, Liviu Dragnea intră în conflict cu Sorin Grindeanu. Relaţia dintre cei doi se degradează, iar Dragnea îi cere premierului PSD să demisioneze din fruntea Guvernului. Grindeanu refuză. PSD depune moţiune de cenzură. A fost pentru prima dată în istoria României când un partid şi-a trântit propriul guvern prin moţiune de cenzură. În fruntea Guvernului, Liviu Dragnea îl propune pe Mihai Tudose, parlamentar PSD din anul 2000, apropiat de Viorel Hrebenciuc. Iohannis acceptă. Aşadar, în decurs de numai jumătate de an, Iohannis desemnează doi premieri de la PSD, partid care, singur, avea aproape 50% din Parlament. Povestea se repetă. Dragnea insistă ca Tudose să adopte ordonanţa de urgenţă salvatoare. Tudose refuză. Dragnea îi cere demisia. După jumătate de an, Tudose cedează. ”Omul ăsta, Dragnea, dacă te vede fericit i se face rău. Dacă te vede fericit, îl ia ficatul. Fericirea cuiva îi provoacă scăderea globulelor roşii”, spunea Tudose despre şeful său de partid.
În decurs de numai 12 luni, preşedintele Klaus Iohannis era pus în situaţia de a desemna al treilea prim-ministru. ”Am decis să dau PSD-ului încă o şansă”, anunţa Iohannis la începutul anului 2018, acceptând să o numească pe Viorica Dăncilă în fruntea Guvernului. Cine era Viorica Dăncilă? Europarlamentar PSD, cu o carieră politică strâns legată de Liviu Dragnea. Practic, liderul PSD miza pe un politician loial care să accepte, în sfârşit, adoptarea ordonanţei privind amnistia şi graţierea. Însă nici Viorica Dăncilă nu a cedat presiunii, deşi ajunsese să fie jignită la şedinţele de partid de Liviu Dragnea şi de alţi lideri locali. De ce a numit Iohannis trei premieri PSD în decurs de un an? Majoritatea PSD-ALDE în Parlament a rămas indestructibilă, iar un eventual refuz al preşedintelui putea duce la suspendarea sa din funcţie. În plus, prin opoziţia la PSD, preşedintele Klaus Iohannis îşi pregătea terenul pentru al doilea mandat în fruntea statului.
Timp de un an şi jumătate, până la alegerile europarlamentare din mai 2019, Klaus Iohannis a fost într-o continuă dispută cu Liviu Dragnea şi cu Viorica Dăncilă, care, din postura de prim-ministru, se întrecea în gafe. În primăvara anului 2019, Liviu Dragnea îşi anunţa colegii din PSD că intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale programate la finalul anului. ”Atâta ne mai lipseşte, ca un infractor condamnat pentru fraude la referendum să fie candidat la Preşedinţie”, răspunde Iohannis. Liviu Dragnea nu a mai apucat să candideze la prezidenţiale. A doua zi după alegerile europene, pe 27 mai 2019, a fost condamnat definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. Epoca Dragnea se încheiase în cătuşe.
În timp ce Klaus Iohannis se lupta cu PSD de la Palatul Cotroceni, liberalii încercau să blocheze mutilarea Codurilor penale în Parlament, alături de USR. PNL avea o nouă conducere. Alina Gorghiu demisionase de la conducerea partidului imediat după rezultatul slab obţinut la alegerile parlamentare din 2016. Vasile Blaga făcuse acelaşi gest înainte de alegeri, forţat de un dosar penal. Astfel, pentru funcţia de preşedinte al noului PNL, rezultat în urma fuziunii cu PDL, au concurat Ludovic Orban, învins de Alina Gorghiu cu trei ani înainte, şi Cristian Buşoi, alt apropiat al preşedintelui Iohannis. De această dată, Ludovic Orban s-a impus categoric.