Europarlamentarul Rareș Bogdan lansează acuzații dure la adresa politicilor economice promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Acesta susține că măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar ar fi afectat grav economia, IMM-urile și consumul intern, afirmând că rezultatul ar fi o redresare contabilă cu costuri economice majore.
Europarlamentarul Rareș Bogdan, critici privind modul de reducere a deficitului
Rareș Bogdan afirmă că reducerea deficitului nu reflectă o îmbunătățire reală a economiei, ci un efect artificial.
„Vă arăt mai jos cum scăderea deficitului este doar un artificiu contabil, un act de magie făcut pentru Bruxelles. Dacă scazi deficitul prin sacrificarea viitorului economic nu se numește păcăleală? Dau bine tabelele, dar 100.000 de firme autohtone lăsate fără oxigen cum arată? E ca și când un șef de spital raportează că a redus cheltuielile cu 50%, vine ministrul de finanțe și-l întreabă: cum ai reușit? Am tăiat curentul, n-am plătit medicamentele”, a transmis Rareș Bogdan.
El mai afirmă că ajustările fiscale sunt ușor de realizat prin taxe, dar cu efecte economice negative: „Să scazi deficitul prin creșteri de taxe poate orice profesor de muzică, deci nu pricep de unde atâta lăudăroșenie.”
1. Înghețarea veniturilor și impactul asupra IMM-urilor
Prima critică vizează înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public.
„Decizia-catastrofă 1: Au fost ucise IMM-urile. A început cu înghețarea nominală a pensiilor și salariilor din sectorul public. Efect? Prăbușirea consumului. Când ai inflație, stagnarea veniturilor este o tăiere mascată. Oamenii încasează aceiași bani, dar cumpără mult mai puțin. Pervers, nu? Statul a redus cheltuieli fără să fie obligat să spună că a tăiat salarii și pensii.”
El susține că efectul în economie a fost unul sever:
„Ce a însemnat contracția dramatică a consumului? A lovit dur în rulajul IMM din servicii și comerț, care deja gâfâiau. Magazine de cartier, cafenele, mici producători, HoReCa. Marii retaileri și multinaționalele pot rezista unui trimestru de scădere a vânzărilor (dar au fost 3), micul comerciant dă faliment.”
Și continuă:
„Efectul austerității: încasările din accize și TVA au scăzut drastic. Colectarea era oricum la pământ. Cu firme închise, statul a pierdut din impozite, CAS, CASS.”
În opinia sa, alternativa ar fi fost combaterea evaziunii:
„CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ? Combaterea marii evaziuni, digitalizarea ANAF. Vămile, Portul Constanța, rețele de contrabandă, „optimizări fiscale” agresive.”
2. Schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi
A doua măsură criticată este reducerea pragului pentru microîntreprinderi.
„Decizia-catastrofă 2: Pistolul la tâmplă prin scăderea drastică a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și eliminarea facilităților fiscale. Efect? Valul masiv de închideri, insolvențe, suspendări (circa 100.000 de firme sau trecerea în zona gri.”
El mai afirmă:
„Forțarea micilor afaceri să plătească impozit pe profit în loc de impozit pe venit, într-o piață cu marje mici, le-a anulat complet viabilitatea.”
Și explică alternativa pe care o consideră corectă:
„CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ: Să aplice un principiu sănătos: predictibilitate și stimulare graduală. Dacă a ținut să coboare pragul, trebuia să o facă gradual (3-5 ani), oferind firmelor timp să recalculeze, să recalibreze.”
3. Blocarea plăților către furnizori
A treia critică vizează întârzierea plăților către firmele private.
„Decizia-catastrofă 3: Tăierea masivă a cheltuielilor de funcționare ale statului prin blocarea plăților către furnizori. Efectul? Blocaj în lanț.”
El avertizează asupra efectelor economice:
„Firmele private cu contracte publice n-au mai încasat când se bazau că vor încasa. Dacă statul își reglează pe hârtie deficitul, transferând arieratele, nu înseamnă risc de faliment? Nu al statului, ci al firmelor.”
Și propune o soluție:
„CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ: În loc să-și transfere falimentul către privați, putea să facă un sistem de compensare.”
4. Dezavantajarea capitalului autohton
A patra problemă semnalată privește marile proiecte de infrastructură.
„Decizia-catastrofă 4: Cum a trimis pe tușă capitalul autohton. Prioritizarea exclusivă a marilor proiecte de infrastructură în dauna schemelor de ajutor pentru capitalul autohton.”
El afirmă că firmele românești sunt excluse din marile contracte:
„Foarte buni banii europeni, fără ei suntem praf. Dar nu poți trimite toată lichiditatea și creditarea bancară către marii contractori, în timp ce firmele locale mici sunt decapitalizate.”
5. Majorarea taxelor locale
Ultima critică vizează taxele locale.
„Decizia-catastrofă 5: Impozitele ghilotină. Majorarea agresivă a taxelor locale pe clădiri nerezidențiale și terenuri economice. Efectul? Creșterea costurilor fixe de funcționare pentru afacerile de proximitate.”
El susține că presiunea fiscală afectează direct micile afaceri:
„Pentru un atelier, o mică fabrică sau un magazin de familie, explozia impozitului pe proprietate a devenit o piedică în calea profitabilității.”
Și propune alternative:
„CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ: în loc să transforme taxele locale într-o bâtă, trebuia să-i stimuleze și pe alții să facă afaceri.”
Rareș Bogdan consideră că politicile economice actuale au fost orientate excesiv spre reducerea deficitului bugetar, dar cu efecte negative asupra economiei reale. În opinia sa, soluțiile ar fi trebuit să vizeze digitalizarea, combaterea evaziunii și sprijinirea IMM-urilor, nu creșterea presiunii fiscale și blocarea fluxurilor economice.