Curtea de Apel București amână decizia în dosarul Călin Georgescu – Horațiu Potra. Fostul candidat la prezidențiale, vizat de acuzații grave
Curtea de Apel București a amânat, marți, pronunțarea în dosarul nr. 6008/1/2025/a1, cunoscut public sub denumirea „Georgescu Călin și alții”. Noua dată stabilită de instanță este 4 iunie 2026.
Dosarul îi vizează pe fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, pe Horațiu Potra și pe 20 de persoane din cercul acestuia. Cea mai gravă acuzație formulată în cauză este cea de complicitate la tentativă de lovitură de stat, infracțiune încadrată în zona faptelor contra securității naționale.
Amânarea pronunțării vine după dezbateri desfășurate în camera preliminară, etapă în care judecătorii au analizat legalitatea actelor din dosar și modul în care au fost administrate probele. În urma acestei verificări, magistrații au decis excluderea a 52 de pagini de probe și declarații considerate obținute nelegal. Cu toate acestea, instanța a stabilit că dosarul poate merge mai departe.
Călin Georgescu și Horațiu Potra, în fața unor acuzații deosebit de grave
Dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București este considerat unul dintre cele mai importante și mai sensibile dosare penale în care apare numele lui Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat, acuzație care plasează cazul într-o zonă extrem de serioasă din punct de vedere juridic și instituțional.
În același dosar este judecat și Horațiu Potra, fost militar român devenit cunoscut prin activitatea sa în zone de conflict și prin legăturile cu grupuri de tip paramilitar. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi avut un rol important în organizarea unei rețele formate din mai multe persoane, rețea despre care procurorii susțin că ar fi fost implicată în evenimentele tensionate apărute după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Horațiu Potra se află deja în arest preventiv, fiind încarcerat la Penitenciarul Rahova.
Anchetatorii susțin că între Călin Georgescu și Horațiu Potra ar fi existat o înțelegere privind folosirea forței sau amenințarea cu forța pentru influențarea cursului evenimentelor politice din România. Din perspectiva procurorilor, aceste elemente ar putea contura complicitatea la tentativă de lovitură de stat.
Ce s-a decis în camera preliminară
Înainte ca un dosar penal să ajungă la judecata pe fond, acesta trece prin etapa camerei preliminare. În această fază, instanța nu stabilește dacă inculpații sunt vinovați sau nevinovați, ci verifică dacă rechizitoriul este întocmit legal și dacă probele au fost administrate cu respectarea procedurilor.
În cazul dosarului Georgescu-Potra, judecătorii au constatat că unele probe și declarații din anchetă au fost obținute cu încălcarea legii. Din acest motiv, 52 de pagini de mărturii au fost eliminate din dosar și nu vor putea fi folosite în etapa judecății.
Excluderea acestor probe reprezintă o problemă pentru acuzare, însă nu blochează automat procesul. Judecătorul de cameră preliminară a stabilit că eliminarea unor mijloace de probă nu înseamnă, în mod automat, că actul prin care instanța a fost sesizată este nelegal.
Cu alte cuvinte, chiar dacă anumite probe au fost scoase din dosar, instanța a apreciat că rechizitoriul poate rămâne în picioare, iar judecata poate continua pe baza probelor rămase.
Această distincție este importantă, deoarece camera preliminară nu judecă fondul cauzei. Ea stabilește doar dacă procesul poate merge mai departe în condiții legale.