Un bărbat cu domiciliul în Brașov a înaintat, în aceeași zi și la interval de câteva minute, trei cereri separate la Tribunalul București prin care solicită dizolvarea Partidului Național Liberal, a Uniunii Salvați România și a Uniunii Democrate Maghiare din România. Dosarele au fost înregistrate și au primit numere de cauză, însă instanța nu a stabilit încă primul termen de judecată.
Cui i se adresează cererea și pe ce temeiuri se poate obține dizolvarea
Legislația prevede mai multe circumstanțe în care un partid politic poate înceta activitatea prin hotărâre judecătorească: atunci când se constată violarea anumitor prevederi constituționale, când scopul sau activitatea partidului devine ilicită ori contrară ordinii publice, sau când se dovedește că partidul urmărește un scop diferit de cel înscris în statut. De asemenea, inactivitatea apreciată de instanță poate conduce la dizolvare.
Practic, cererile depuse de brașovean invocă, implicit, aceste căi prevăzute de lege — însă succesul acțiunilor depinde strict de probe și de încadrările juridice pe care le va face Tribunalul. În lipsa unor constatări clare de neconstituționalitate sau a unor dovezi că partidul urmărește scopuri ilicite, demersul are șanse reduse de admitere.
Cine poate sesiza instanța și ce rol au cetățenii
Un aspect esențial în evaluarea acestor plângeri ține de titularul prerogativei de a solicita dizolvarea în fața instanței. Conform cadrului normativ actual, dreptul de a sesiza direct Tribunalul București cu o cerere de dizolvare aparține în principal Ministerului Public — adică unui procuror care inițiază oficial procedura. Cetățenii pot face sesizări către Ministerul Public sau pot interveni ca persoane interesate după ce acțiunea a fost declanșată de procuror. În lipsa acestui pas procedural, dosarele formulate de persoane particulare pot întâmpina obstacole procedurale serioase.
Așadar, deși orice cetățean poate sesiza autoritățile sau poate semnala posibile încălcări, inițierea efectivă a acțiunii în instanță pentru dizolvarea unui partid rămâne, în practică, în sarcina instituțiilor abilitate. Aceasta explică de ce experții și juriștii considerați că demersul depus de Eugen N.E. pare, la prima vedere, dificil de transformat într-un succes juridic.
Contextual, solicitările apar într-un moment în care scena politică traversează tensiuni și controverse interne, ceea ce face ca asemenea acțiuni să capete vizibilitate mai mare decât în mod normal. Rămâne de urmărit dacă instanța va proceda la cercetarea de fond sau dacă va invoca excepții procedurale legate de calitatea celui care a formulat cererile.
Notă: procedura și rezultatul depind de probele administrate și de calificarea juridică pe care o va da Tribunalul București fiecărei cereri în parte.