Andrei Ţărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, a spus că evenimentul de la Sankt Petersburg a fost folosit de Rusia pentru a transmite mesajul că nu este izolată pe scena internaţională.
Participarea senatoarei Diana Şoşoacă la summitul organizat la Sankt Petersburg, unde a rostit aprecieri la adresa lui Vladimir Putin, a atras o reacţie fermă din partea Ministerului Afacerilor Externe. Reprezentanţii MAE califică prezenţa unor politicieni români acolo drept un gest izolat, care nu reflectă poziţia oficială a ţării.
Reacţia MAE şi criticile purtătorului de cuvânt
În opinia sa, această imagine a fost construită prin afişarea unor invitaţi marginali care, potrivit MAE, nu vorbesc în numele ţărilor pe care pretind că le reprezintă.
„Nicio ţară europeană nu a participat la festivalul susţinătorilor Rusiei de la Sankt Petersburg. UE si statele membre reprezinta valori incompatibile cu oligarhia economică şi captura statului sau cu regimuri care duc războaie ilegale de cucerire împotriva unor vecini suverani.”
Ţărnea a subliniat că prezenţa acelor participanţi a fost, în viziunea MAE, doar o excepţie marginală comparativ cu poziţia comună a ţărilor europene. El a criticat explicit faptul că evenimentul a pus în prim-plan „cele câteva excepţii jenante” dintre cetăţenii europeni, încercând astfel să creeze fals impresia unei normalizări a relaţiilor cu Rusia.
Context şi implicaţii politice
Critica MAE vine pe fondul tensiunilor persistente dintre Occident şi Rusia, iar faptul că o personalitate politică română a elogiat liderul de la Kremlin la un astfel de for a generat reacţii în mediile politice şi diplomatice. Reprezentanţii ministerului au dorit să clarifice că declaraţiile făcute la Sankt Petersburg nu pot fi confundate cu poziţia oficială a României.
În discursurile şi apariţiile publice care au urmat participării la summit, taberele politice interne au reacţionat diferit — unii au condamnat gestul ca fiind incompatibil cu mandatul democratic şi cu direcţia politica externă a ţării, în timp ce alţii au minimalizat semnificaţia prezenţei ca pe un episod izolat. Pe fond, cazul readuce în discuţie responsabilitatea oficialilor şi a reprezentanţilor aleşilor în alegerea platformelor şi partenerilor pe care îi legitimează prin prezenţa lor.
De asemenea, maniera în care MAE a comunicat — directă şi critică — urmăreşte să transmită public claritatea poziţiei instituţionale: România rămâne aliniată la valorile şi deciziile adoptate la nivelul Uniunii Europene, iar orice gest care contravine acestei orientări va fi comentat public şi respins atunci când este cazul.
Observatorii internaţionali şi partidele din ţară vor urmări în continuare evoluţia discuţiilor şi eventualele reacţii ulterioare, inclusiv ce măsuri, dacă vor exista, vor fi adoptate de către forurile politice şi administrative.
Evenimentul a generat, aşadar, atât o reacţie oficială, cât şi un val de comentarii publice despre limitele reprezentării şi efectele simbolice ale unor astfel de apariţii.