Noi detalii ies la lumină în legătură cu drona navală găsită în apropierea Portului Constanța, care s-a autodetonat după ce a fost adusă la țărm.
România și Ucraina recunosc oficial colaborarea între instituțiile lor, însă persistă contradicții în privința momentului în care a fost transmis avertismentul și a cronologiei evenimentelor.
Ce spune partea ucraineană
Reprezentanți ai Ministerului de Externe de la Kiev afirmă că Marina ucraineană a informat autoritățile române imediat ce a constatat pierderea controlului asupra unei drone navale. Potrivit acestora, dispozitivul ar fi fost afectat de sisteme de bruiaj electronic, ceea ce i-ar fi modificat traiectoria și l-ar fi desprins de zona în care opera inițial.
În relatarea Kievului, comunicarea către structurile competente din România a fost rapidă, iar cooperarea între cele două state a fost constantă pentru a limita riscurile și a proteja populația. Oficialii ucraineni mai menționează că, în contextul activităților militare din Marea Neagră, tehnologiile de război electronic generează situații imprevizibile care pot avea repercusiuni asupra țărilor vecine.
„Drona a fost..”
Ce susțin autoritățile române
Varianta prezentată la București indică o cronologie diferită. Ministerul Apărării, printr-un comunicat al ministrului interimar, a arătat că primele semnalări despre un obiect suspect lângă Portul Constanța au apărut în jurul orei 06:00 dimineața. Conform acestei versiuni, notificarea oficială din partea Ucrainei ar fi ajuns abia în jurul orei 10:00.
În intervalul respectiv, autoritățile române au procedat la verificări și la măsuri de securizare fără informații complete despre natura dispozitivului. Totuși, ministerul subliniază că avertizarea primită ulterior a permis evacuarea și retragerea personalului din zona imediat înainte de autodetonare — o acțiune care, spun oficialii, a redus semnificativ riscul pentru echipele de intervenție.
Contradicțiile de timp între cele două părți sunt acum în centrul anchetei: când a fost pierdut controlul dronei, cât a durat să fie emis avertismentul și când au ajuns informațiile complete la autoritățile române.
Anchetatorii investighează dacă aceste neconcordanțe sunt rezultatul unor întârzieri operaționale, al problemelor de comunicare între structuri sau al unor proceduri tehnice specifice operațiunilor cu drone navale.
Kievul a confirmat că dispozitivul aparținea forțelor ucrainene și a explicat că deviarea ar fi fost cauzată de interferențe electronice produse în timpul operațiunilor în Marea Neagră. De asemenea, s-a spus că și alte drone au pierdut traiectoria în aceeași perioadă, majoritatea autodistrugându-se în larg, în timp ce una a ajuns în apropierea litoralului românesc.
Ancheta continuă, cu examinări tehnice și verificări ale fluxului de comunicare între instituții, în încercarea de a reconstrui succesiunea exactă a evenimentelor și de a identifica cauzele reale ale derapajului de la procedurile de securitate.