Deși a trecut o perioadă considerabilă de la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, subiectul rămâne unul extrem de sensibil și continuă să divizeze societatea românească. Susținătorii lui Călin Georgescu contestă vehement decizia și cer, în continuare, reluarea turului al doilea de scrutin, invocând lipsa unor explicații clare și convingătoare din partea autorităților.
În acest climat tensionat, Toni Greblă, fostul președinte al Autoritatea Electorală Permanentă, a făcut miercuri seară declarații explozive, care riscă să reaprindă scandalul legat de anularea prezidențialelor.
Toni Greblă contestă ferm anularea alegerilor
Într-o intervenție telefonică la Realitatea Plus, Toni Greblă a criticat dur decizia luată pe 6 decembrie 2024 de Curtea Constituțională a României. Fostul șef al AEP susține fără echivoc că nu a existat niciun temei legal sau factual solid care să justifice anularea alegerilor și nici interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu la scrutinul din martie.
Mai mult, Greblă afirmă că instituțiile electorale — BEC și AEP — nu aveau atribuții legale pentru a invalida alegerile sau un anumit candidat, iar decizia ar fi fost una profund discutabilă.
„Nu există niciun motiv temeinic pentru anularea alegerilor. BEC și AEP nu au niciun rol și nicio competență în a invalida un candidat sau un scrutin electoral”, a declarat Toni Greblă.
Acuzații grave la adresa Comisiei Europene
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale declarației fostului șef AEP vizează presupusa implicare a Comisia Europeană. Toni Greblă susține că România ar fi fost unul dintre statele în care s-a experimentat limitarea libertății de exprimare, prin intervenții externe pe fondul alegerilor.
„Am asistat la o interferență brutală a Comisiei Europene în tentativa — și uneori în reușita — de suprimare a libertății de exprimare. România este menționată printre statele în care acest experiment a avut loc”, a spus Greblă, subliniind că aceste aspecte apar și în rapoarte internaționale.
Lipsa comunicării instituționale
Întrebat dacă a fost informat oficial sau dacă a primit vreo decizie din partea Consiliul Suprem de Apărare a Țării cu privire la anularea alegerilor, Toni Greblă a răspuns tranșant, exprimându-și dezamăgirea față de modul în care autoritățile au gestionat situația.
„M-aș fi bucurat să fiu contactat de autoritățile române. Am jurat credință statului român și aș fi vrut să contribui pentru ca România să iasă din acest impas”, a mai declarat fostul președinte AEP.
Călin Georgescu: „Administrația Trump știe tot”
La rândul său, Călin Georgescu nu renunță la luptă și susține că evenimentele din România sunt atent monitorizate peste Ocean. Fostul candidat afirmă că Administrația Trump ar deține informații detaliate nu doar despre anularea alegerilor din 2024, ci și despre alte aspecte sensibile legate de corupția din România.
„În Statele Unite există o cunoaștere amplă și extrem de detaliată a ceea ce s-a întâmplat în România începând cu alegerile din 2024. Nu vorbim doar despre anularea alegerilor, ci despre cel puțin două-trei mari dosare de corupție care vor ieși la iveală”, a declarat Călin Georgescu.
Un scandal departe de final
Declarațiile lui Toni Greblă și ale lui Călin Georgescu readuc în prim-plan una dintre cele mai controversate decizii politice și instituționale din istoria recentă a României. Lipsa unor explicații unanim acceptate, acuzațiile de ingerință externă și tăcerea instituțională continuă să alimenteze neîncrederea publică.
În timp ce autoritățile susțin că decizia a fost una necesară, vocile critice spun că adevărul nu a fost spus până la capăt, iar subiectul anulării alegerilor din 2024 rămâne un dosar deschis, cu potențial exploziv.