Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României s-a reunit marți și a decis să mențină dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an, nivel stabilit încă din august 2025. Hotărârea vine într-un moment delicat pentru economie, după confirmarea oficială a intrării României în recesiune tehnică și în condițiile în care inflația rămâne la un nivel ridicat.
Dobânda de politică monetară este principalul instrument prin care banca centrală încearcă să țină sub control evoluția prețurilor. O dobândă ridicată înseamnă credite mai scumpe și un consum temperat, în timp ce o reducere a dobânzii ar stimula împrumuturile și cheltuielile. În actualul context, BNR a ales prudența, preferând stabilitatea în fața unor riscuri multiple.
Decizia vine după confirmarea recesiunii tehnice
Este prima ședință de politică monetară organizată după ce datele oficiale au arătat că România a intrat în recesiune tehnică, ca urmare a două trimestre consecutive de scădere economică în a doua parte a anului 2025. Deși pe întreg anul trecut economia a consemnat o creștere modestă de 0,6%, dinamica din ultimele luni a fost negativă.
În comunicatul transmis, BNR arată că rata anuală a inflației a scăzut ușor în ianuarie 2026, ajungând la 9,62%, față de 9,69% în decembrie 2025. Reducerile de prețuri din zona energiei și a combustibililor au fost însă compensate de creșteri la produsele administrate și la alimente precum legume, fructe și ouă.
Pe parcursul anului 2025, economia a încetinit comparativ cu 2024, când ritmul de creștere fusese de 0,9%. Datele recente indică o temperare a consumului, scăderi ale vânzărilor cu amănuntul și o ușoară contracție în industrie. Sectorul construcțiilor a continuat să crească, dar într-un ritm mai redus decât anterior.
Piața muncii și sistemul bancar, sub presiune
Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă, iar rata șomajului a ajuns la 6%. Creșterea salariilor s-a moderat, însă costurile cu forța de muncă în industrie au rămas ridicate. Sondajele din ianuarie 2026 indică o diminuare a intențiilor de angajare, semn al unei prudențe sporite în mediul privat.
În sectorul financiar, dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au înregistrat scăderi, pe fondul unei percepții mai favorabile asupra riscului. Leul a avut o evoluție volatilă în prima lună a anului, iar creditarea a încetinit. Împrumuturile în lei au crescut mai lent, iar ponderea lor în totalul creditelor s-a redus ușor.
Ce urmează pentru inflație
Potrivit prognozei BNR, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026. În al doilea trimestru este însă anticipată o posibilă creștere temporară, pe fondul efectelor de bază și al evoluției cotațiilor unor mărfuri.
Banca centrală menționează mai mulți factori care pot menține presiunea asupra prețurilor: eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și majorările de TVA și accize.
BNR estimează că rata anuală a inflației va înregistra o corecție descendentă mai accentuată în trimestrul al treilea din 2026, odată cu epuizarea efectelor celor două șocuri majore de pe partea ofertei. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual și să reintre în intervalul-țintă în prima parte a anului 2027, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste generate de deficitul de cerere agregată.
Totuși, banca centrală atrage atenția asupra incertitudinilor legate de viitoarele măsuri de consolidare bugetară și de evoluțiile economice externe.
Riscuri externe și rolul fondurilor europene
BNR subliniază că economia românească este influențată și de factori externi, precum conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și deciziile marilor bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA.
În acest context, absorbția fondurilor europene, în special cele aferente PNRR, este considerată esențială pentru a compensa efectele negative ale consolidării bugetare și ale instabilității externe. Investițiile în infrastructură, tranziția energetică și reformele structurale sunt văzute drept elemente-cheie pentru relansarea economiei.
Contextul economic actual
Datele Institutului Național de Statistică arată că PIB-ul s-a contractat cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de trimestrul anterior. Cum și în trimestrul precedent s-a înregistrat o scădere, economia a intrat oficial în recesiune tehnică. În urma acestor evoluții, mai multe instituții financiare au revizuit în scădere estimările de creștere pentru 2026, prognozând o evoluție modestă a economiei.
Inflația rămâne ridicată, la 9,62% în ianuarie 2026. Printre cele mai mari scumpiri anuale s-au înregistrat la energie electrică, cafea, bilete CFR, servicii de igienă și cosmetică, reparații auto și energie termică. Tariful energiei electrice a crescut cu peste 59% în ultimul an, după eliminarea plafonării.
În acest climat economic dificil, BNR a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,50%, considerând că nivelul actual este adecvat pentru menținerea stabilității prețurilor și pentru gestionarea riscurilor interne și externe. Pentru români, acest lucru înseamnă că ratele la credite nu vor scădea deocamdată, iar contextul financiar rămâne unul marcat de prudență și incertitudine.