Magistrații ar putea amâna sau întoarce reforma pensiilor speciale ajunsă la promulgare, după ce a trecut, miercuri, de CCR, susține Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. Potrivit acestuia, magistrații care astăzi sunt în funcție și care ar fi putut ieși recent la pensie pot da statul român în judecată, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Zegrean susține că dacă CJUE este sesizată, procedura poate dura ani de zile, perioadă în care reforma nu poate intra în vigoare. Teoria lui Zegrean a fost contrazisă de Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR, care susține pentru Ziare.com că „formularea unei acțiuni în justiție, chiar și împotriva statului, nu împiedică intrarea în vigoare a noii legi”. Cu toate acestea, Tudorel Toader susține că magistrații pot avea câștig de cauză la CJUE, într-un proces privind excepția de neconstituționalitate, care nu ar putea amâna intrarea în vigoare a legii, dar poate veni în avantajul magistraților după pronunțare.
„Reforma nu poate fi întârziată, dar magistrații pot face altceva. Aceștia pot da statul în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, formulând întrebarea preliminară. Legea va intra în vigoare și se va aplica inclusiv în cazul lor. Cu toate acestea, s-ar deschide un proces pe rol și ar putea fi ridicată o excepție de neconstituționalitate, în timp ce legea se află în vigoare. Prin urmare, legea poate fi criticată sub aspectul constituționalității chiar și câtă vreme se află în vigoare.
Excepția de neconstituționalitate poate fi formulată numai în fața instanțelor de judecată sau de arbitraj comercial. Dacă cel care critică neconstituționalitatea legii are câștig de cauză la Curte, i se deschide calea revizuirii procesului, dar procesul nu stă pe loc, nu se suspendă”, a explicat Tudorel Toader.
Tudorel Toader: „Sigur că CJUE poate să le dea dreptate magistraților”
Întrebat în ce măsură ar avea șanse magistrații să răstoarne reforma pensiilor speciale printr-un proces împotriva statului român la CJUE, paradoxul fiind acela că premierul Ilie Bolojan susține că această lege este cerută de Uniunea Europeană, fostul ministru al Justiției a răspuns:
„În ceea ce privește obligativitatea României în fața Uniunii Europene vorbim și despre retorică politică, promisiuni electorale, dar sigur că CJUE poate să le dea dreptate magistraților. În ceea ce privește șansele ca magistrații români să câștige, aș aștepta mai întâi să văd cum se pronunță Curtea.
Ceea ce trebuie să reținem este că nu Uniunea Europeană ne-a cerut să facem această reformă, noi suntem cei care am introdus-o printre jaloanele din PNRR. Noi ne-am luat această obligație, nu a fost impusă. Uniunea nu face decât să ne amintească faptul că ne-am luat această obligație, fiind conștienți că dacă nu o vom îndeplini pierdem bani. Dacă noi nu treceam asta în PNRR, nu se punea problema să ne impună cineva.
Dintr-o altă perspectivă, putem spune că cei care au trecut în PNRR această prevedere au putut avea ca scop aruncarea unei ancore, pentru ca acum să pretindă că Uniunea Europeană ne obligă să facem asta, în condițiile în care magistrații pot avea câștig de cauză la CJUE în privința neconstituționalității legii”, a conchis Tudorel Toader.
Guvernul se bucură, dar bătălia rămâne deschisă
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declarat constituțional proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. De asemenea, judecătorii CCR au respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulate de șefa ÎCCJ, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.
Hotărârea CCR urmează să permită Guvernului să înainteze demersurile politice și administrative asociate intrării în vigoare a noii legislații, precum și demersurile legate de jaloanele PNRR menționate de premier. Cercetările și mecanismele contestării rămân însă deschise în spațiul public și juridic, având în vedere criticile formulate de magistrați.
Decizia a fost luată cu șase voturi „pentru” constituționalitate. Potrivit unor surse judiciare, la ședință au fost prezenți toți cei nouă judecători constituționali, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui prezență era incertă din cauza unei perioade de concediu parental. Din surse reiese că judecătorul Mihai Busuioc, numit de Senat și considerat apropiat PSD, ar fi fost cel care a înclinat balanța, votând pentru constituționalitatea legii. Potrivit acelorași surse, pentru neconstituționalitate ar fi votat judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga.
Conform datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii, în luna ianuarie în România erau 5.793 de beneficiari ai Legii 303/2002 privind statutul procurorilor și magistraților, cu o pensie medie de 25.447 de lei.
Premierul Ilie Bolojan a salutat hotărârea Curții Constituționale, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, și a declarat, potrivit comunicatului executivului: „reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească. (…) Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a mai transmis șeful Executivului.
Reforma pentru care a dat undă verde Curtea prevede, între altele, creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și introducerea unui plafon: cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii; reprezentanții magistraților au susținut că pensia ar trebui să fie aproape de nivelul ultimului salariu net, argumente respinse de Guvern.
Decizia CCR vine după o serie de amânări care au tensionat procesul: la ședința din 16 ianuarie, Curtea a amânat pronunțarea pentru a analiza documente suplimentare, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Înalta Curte cu o zi înainte. Anterior, două ședințe nu au putut fi ținute pentru că patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat, invocând diverse motive.
Instanța supremă a contestat proiectul și a înaintat Curții o expertiză contabilă, afirmând că, prin aplicarea proiectului Guvernului, pensia de serviciu a magistraților ar putea ajunge mai mică decât cea calculată pe bază contributivă. În sprijinul sesizării, ÎCCJ a argumentat, în cadrul Secțiilor Unite, că proiectul creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați și că expunerea de motive nu oferă o fundamentare numerică riguroasă a impactului financiar. Instanța supremă a formulat, în documentele transmise, o critică amplă a soluției legislative; în parte, textul sesizării redat integral de reprezentanții Curții arată:
„(Proiectul) anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.”
Instanța supremă a mai susținut că, în ansamblu, proiectul ar instituit un tratament discriminant față de magistrați în privința dreptului la pensie și a semnalat că majoritatea beneficiarilor pensiilor de serviciu aparțin sistemului de apărare și ordine publică, cheltuielile importante pentru plata acestor drepturi fiind suportate în principal de structurile respective.
Aceasta nu a fost prima tentativă legislativă a Guvernului în privința pensiilor magistraților: un prim proiect adoptat anul trecut fusese declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, pe motiv că Guvernul nu ar fi solicitat în intervalul legal avizul CSM. Ulterior, în decembrie, ÎCCJ a decis în unanimitate să sesizeze din nou Curtea Constituțională asupra noii versiuni a proiectului.