Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a lansat un mesaj ferm la Conferinţa de Securitate de la München, solicitând activarea articolului 42(7) din Tratatul Uniunii Europene – clauza de apărare reciprocă – și reformarea modului în care statele membre iau decizii în domeniul securității.
„Apărarea reciprocă nu este o sarcină opțională pentru Uniunea Europeană. Este o obligație prevăzută în propriul nostru tratat – articolul 42(7). Este angajamentul nostru colectiv să ne sprijinim reciproc în caz de agresiune. Unul pentru toți și toți pentru unul”, a declarat șefa executivului european.
Articolul 42(7), considerat „plan B” pentru Europa
Articolul 42(7) prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate, celelalte state ale Uniunii au obligația de a-i oferi ajutor și asistență prin toate mijloacele disponibile. În actualul context geopolitic, marcat de incertitudini privind sprijinul american pentru Europa, această clauză este văzută ca o alternativă de consolidare a securității continentale.
La München, și cancelarul german Friedrich Merz a susținut ideea unor discuții aprofundate privind acest articol, subliniind nevoia unei reacții rapide și ferme din partea UE.
Von der Leyen a mers însă mai departe, sugerând că pentru a evita blocajele politice ar trebui luată în calcul renunțarea la regula unanimității în favoarea votului cu majoritate calificată.
Ce înseamnă votul cu majoritate calificată
Votul cu majoritate calificată (QMV) presupune ca 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii, să voteze în favoarea unei propuneri pentru ca aceasta să fie adoptată. Sistemul este deja utilizat în numeroase domenii, dar nu și în toate aspectele legate de politică externă și apărare.
O astfel de schimbare ar permite adoptarea mai rapidă a deciziilor, fără ca un singur stat să poată bloca procesul prin veto. Discuțiile au apărut inclusiv în contextul opoziției exprimate de unele state față de anumite decizii strategice la nivel european.
„A fost nevoie de o terapie de șoc”
Președinta Comisiei a recunoscut că Europa a fost mult timp dependentă de parteneri externi în materie de securitate. „A fost nevoie de o terapie de șoc”, a afirmat ea, sugerând că actualele crize au determinat o schimbare de paradigmă.
În discursul său, von der Leyen a transmis și un mesaj către NATO și către administrația americană, subliniind că Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Întrebată despre afirmațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a sugerat că Europa nu poate supraviețui fără SUA, șefa Comisiei a declarat că există „multe alte posibilități” dincolo de actualul statu-quo.
Pentru România, aceste propuneri ar putea avea implicații importante în domeniul securității și al modului în care sunt adoptate deciziile strategice la nivel european.