Sistemul medical românesctraversează o perioadă tensionată: în timp cemedicii cer venituri mai mari, autoritățile discută reducerea lefurilor din sectorul public. Propunerea de tăiere cu10%a salariilor bugetarilor include și sănătatea, amplificând nemulțumirile într-un domeniu care deja se confruntă cu lipsă de personal și cu dificultăți în a atrage specialiști.
Criza de personal, vizibilă în linia întâi
Un caz devenit emblematic este laUnitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Brașov, unde cinci medici radiologi au părăsit recent locul de muncă. Decizia lor, legată devolumul ridicat de muncăși de condițiile considerate prea dificile, a dus și la renunțarea la gărzi. Efectul imediat este resimțit de pacienți, care întâmpină întârzieri și trasee medicale mai greoaie în lipsa specialiștilor.
Personalul medical este deja subțiat, iar ieșirea din sistem a unor specialiști-cheie înseamnă timpi mai mari de așteptare, presiune crescută pe echipele rămase și risc mai mare de blocaje la investigații esențiale.
Deși există finanțare la nivelul unităților, problema semnalată frecvent esteineficiența în administrarea resurselor. Astfel, bani sunt, dar nu se traduc suficient în posturi ocupate, în programe de retenție sau în condiții de lucru capabile să țină specialiștii aproape de spitalele publice.
Concursuri fără candidați și presiunea tăierilor salariale
La același spital, secția de neurologie cautăcinci medicide mai bine de un an. Concursurile organizate până acum nu au dus la angajări: la una dintre sesiuni s-a înscris un singur candidat, care și-a retras dosarul chiar înainte de termenul final. Absența competiției pentru posturi ilustrează atractivitatea scăzută a sistemului, în pofida volumului mare de pacienți care au nevoie de servicii.
Există stimulentepentru gărzi și, în unele cazuri,locuințe de serviciu, însă acestea nu compensează percepția căsalariul de bazănu reflectă responsabilitatea și efortul cerute. În aceste condiții, mediciipreferă să renunțe la posturile din publicatunci când cerințele lor salariale rămân fără răspuns.
Planurile de a aplica o reducere de10%la venituri ar puteaaccentua exodulchiar și al specialiștilor care încă rezistă în spitalele de stat. Pe fondul unei piețe în care cererea de competențe medicale este ridicată, orice diminuare a veniturilor din sectorul public riscă să împingă și mai mulți profesioniști către alte opțiuni.
Consecințelese văd deja în Brașov: după plecările din UPU, echipele rămase funcționează la limită, iar posturile vacante nu se ocupă. În paralel, anunțurile pentrucei cinci neurologirămân deschise, cu perspective incerte în lipsa unor semnale de stabilitate și predictibilitate în politicile salariale.
În acest context, indicatorii de pe teren sunt clari:cinci radiologiau ieșit din schema UPU, iar la neurologie se caută de peste un anîncă cinci specialiști, fără rezultate la concursurile organizate.