România se pregăteşte de echinocţiul de toamnă, mai are de aşteptat mai mult de o lună până trece la ora de iarnă, dar meteorologii studiază deja hărţile şi anunţă când vom avea parte de primele ninsori. Conform Accuweather în noiembrie vor cădea primele zăpezi la Predeal, dar mult mai devreme vom avea parte de fulgi de nea în zona montană.
Primul oraș în care vor apărea ninsori va fi Predeal. Data exactă a primei ninsori este acum 30 noiembrie 2025. Meteorologii spun că în acea zi se vor înregistra precipitații bogate în ninosare, iar temperatura maximă va fi de 3 grade Celsius. Noaptea însă, termometrele vor coborî până la -4 grad Celsius, semn că frigul se instalează, conform Accuweather.com.
Toamna 2025: Temperaturi probabil mai calde decât media multianuală, cu precipitații variabile – mai puține în sud, normale în centru și nord
Iarna 2025-2026: Potențial pentru o iarnă mai rece decât cele din ultimii ani, cu posibilitatea unor perioade prelungite de ger și zăpadă abundentă.
În concluzie, prognoza pentru toamna 2025 indică o perioadă relativ blândă, care ar putea fi „liniștea dinaintea furtunii”.
Modelele sugerează că această La Niña slabă va aduce o iarnă mai severă decât cea precedentă, cu temperaturi mai scăzute și precipitații mai abundente sub formă de zăpadă.
Este important de reținut că acestea sunt prognoze sezoniere pe termen lung, care oferă tendințe generale, nu predicții exacte pentru anumite date.
Schimbare majoră a vânturilor stratosferice: Primele prognoze indică o iarnă mai rece și mai multă zăpadă, în 2025 – 2026
Noile date atmosferice arată vânturi puternice dinspre est care coboară prin stratosfera tropicală, ceea ce ar putea aduce schimbări notabile în iarna 2025/2026 în Statele Unite, Canada și Europa. Cunoscut sub numele de Oscilația Quasi-Bianuală (QBO), acest model de vânt își schimbă direcția la fiecare 1-2 ani și poate juca un rol important în modelarea tiparelor meteorologice sezoniere.
Iernile trecute cu o configurație similară au înregistrat un vortex polar slăbit, ceea ce a dus la condiții mai reci și mai multă zăpadă în anumite părți ale Statelor Unite, Canadei și Europei. Previziunile recente sugerează că iarna 2025/2026 ar putea fi influențată în mod similar, potrivit Severe Weather Europe.
Iată ce este această fază a vântului, starea sa actuală și ce sugerează deja ultimele previziuni pe termen lung pentru iarna 2025 – 2026.
Anomalie atmosferică de vânt la altitudine mare
La fel ca în oceane, există o parte a atmosferei care alternează între o fază pozitivă și una negativă. Dar, în loc de temperaturi, observăm vânturile, sau mai degrabă direcția lor. Acest fenomen se numește Oscilație Cvasianuală, sau pur și simplu QBO.
QBO este o variație regulată a vânturilor de la altitudini mari deasupra stratosferei tropicale, care alternează între vânturi estice și vestice (zonale). Vânturile puternice din stratosferă se deplasează într-o centură în jurul planetei, la ecuator. Și aproximativ la fiecare 17 luni, aceste vânturi își schimbă complet direcția.
Mai jos este un grafic care arată anomaliile vânturilor zonale din ultimii 50 de ani la o altitudine de aproximativ 24 km/15 mi deasupra ecuatorului. Acesta arată foarte bine cât de regulată este această schimbare a vântului. Este ca și cum ai urmări pulsul atmosferei, o analogie des utilizată pentru QBO datorită regularității sale.
Inversarea vântului din oscilația cvasibienală (QBO) se produce din cauza modului în care undele atmosferice (energia și impulsul) din tropice interacționează cu stratosfera de deasupra. Se poate spune că QBO este un sistem autoreglabil, dar fiecare fază interacționează
Ce legătură există între QBO și vortexul polar
Există mai multe motive pentru care QBO poate influența vremea pe timpul iernii. Un aspect foarte important este, desigur, vortexul polar, motiv pentru care monitorizăm în principal QBO când vine vorba de iarnă.
Poate părea complicat, dar concluzia principală este că QBO este strâns legat de circulația atmosferică și de forța tropicală globală, inclusiv ENSO din oceanul de dedesubt. Se poate spune că acesta poate contribui și la „comunicarea” dintre ocean și vortexul polar.
În timpul unui QBO estic, profilul vântului stratosferic este mai favorabil propagării ascendente a undelor planetare (Rossby) din troposferă în stratosferă. Acest lucru perturbă și slăbește vortexul polar, făcându-l mai predispus la colaps și perturbând modelele meteorologice de dedesubt.
În termeni simpli, vortexul polar este doar un nume care descrie circulația largă din timpul iernii în emisfera nordică (și sudică).
Din acest motiv, separăm întregul vortex polar într-o parte superioară (stratosferică) și una inferioară (troposferică). Ambele joacă un rol diferit, așa că sunt monitorizate separat. Dar este foarte important și modul în care sunt conectate, deoarece acesta poate varia de la un sezon la altul, adesea din cauza QBO din stratosferă.