PNL a transmis luni, printr-un comunicat oficial, că reforma administrației locale inițiată de premierul Ilie Bolojan nu va presupune tăieri masive de personal, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, ci o reducere reală de aproximativ 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene. În cifre, acest lucru înseamnă în jur de 13.000 de angajați. Totodată, liberalii atrag atenția că viitorul Coaliției depinde exclusiv de capacitatea de a implementa măsuri reale de relansare economică.
Plafonul de posturi și organigramele actuale
Potrivit explicațiilor oferite de PNL, plafonul maxim de posturi pentru administrațiile locale, calculat în funcție de numărul de locuitori, este de aproximativ 180.000. În prezent, însă, organigramele aprobate de primării și consilii însumează doar 158.500 de posturi – cu 23% mai puțin decât plafonul maxim. Mai mult, nu toate aceste posturi sunt ocupate: doar 127.500 sunt efectiv încadrate, adică aproximativ 68% din plafonul legal.
Liberalii subliniază că o reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar produce un efect real, deoarece ar viza inclusiv posturi inexistente sau neocupate. În schimb, pentru a obține o reducere reală asupra personalului activ, plafonul ar trebui ajustat cu 40%.
Impactul real asupra angajaților din administrație
„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de circa 10% din posturile ocupate, adică aproximativ 13.100 de angajați”, se arată în documentul transmis de liberali.
Aceștia consideră că reducerea raportată la plafonul maxim, și nu la numărul efectiv de angajați, este „rezonabilă” și va permite direcționarea unor fonduri importante către investiții.
Cine va fi afectat de reducerea de personal
Estimările PNL arată că aproximativ jumătate dintre primării nu vor fi deloc afectate de reducerea de 40%, deoarece organigramele lor nu sunt încărcate. În schimb, în alte administrații locale restructurările ar putea varia între 1–2% și chiar 20% din totalul personalului.
Liberalii mai subliniază că reforma va introduce un mecanism de comparație între administrații: primăriile vor fi obligate să își dimensioneze corect aparatul administrativ, raportându-se la localități similare.
„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?”, transmit liberalii.
Reforma și stabilitatea Coaliției
PNL afirmă că din cele șase pachete de reforme propuse, cinci vor fi adoptate în această săptămână. În același timp, formațiunea avertizează că viitorul Coaliției depinde strict de capacitatea de a implementa reforme reale de eficientizare și măsuri concrete pentru relansarea economică.
„Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel….”, se mai precizează în comunicatul liberalilor.
Contextul politic și presiunea termenelor
Noua sesiune parlamentară a debutat luni, 1 septembrie, printr-o asumare a răspunderii guvernului pe cinci legi din așa-numitul „pachet 2” de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Totuși, a șasea lege, cea referitoare la reforma administrației locale, a fost amânată în urma unor discuții tensionate în cadrul Coaliției.
Negocierile de duminică s-au blocat exact pe tema reducerilor din administrația locală și centrală. În acest context, premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment ferm: dacă legea nu va fi adoptată până la 15 septembrie, el își va prezenta demisia.